Traseul Revoluției din 1989 în Timișoara

Amplasarea și specificațiile intervenției pentru această zonă sunt evidențiate în imaginea de mai jos.

Actualizare în urma procesului de consultare

Text placă

ÎN 1989 AM MURIT ȘI AM RENĂSCUT.[1]

Text bandă

Piața Libertății a fost printre primele locuri din Timișoara în care Armata, Miliția și Securitatea au deschis focul asupra mulțimii. În data de 17 decembrie 1989, au fost ucise trei persoane și peste douăzeci au fost rănite.

Platformă

Piața Libertății a fost printre primele locuri în care Armata, Miliția și Securitatea au deschis focul asupra mulțimii. În data de 17 decembrie 1989, străzile orașului erau împânzite de forțele de ordine iar în zona Pieței Libertății erau câteva sute de demonstrați care scandau „Libertate!”, „Democrație!”, „Armata e cu noi!”, „Soldați pe cine apărați?!!” și aruncau cu sticle și pietre împotriva forțelor de ordine. O parte dintre ei au reușit să oprească un tanc, blocându-i șenilele și țeava de eșapament, au fost incendiate mașini și un chioșc.[2] Vitrinele mai multor magazine au fost sparte și manifestanții au încercat să construiască o baricadă din mobilierul cofetăriei Macul Roșu.[3]

Cu toate că demonstranții începuseră un dialog cu o parte din soldați, dinspre garnizoană s-a deschis focul.[4] Oamenii au fost prinși în perimetrul pieței și nu au realizat de la început că se trăgea asupra lor cu muniție de război.[5] Martorii acestor evenimente au declarat că aveau impresia că se trăgea din toate părțile, iar lumea cuprinsă de panică încerca să găsească un refugiu din calea gloanțelor.[6] Trei persoane și-au pierdut viața și câteva zeci au fost rănite.[7] 

MĂRTURII

•  Ioana Bărbat, 12 ani, în anul 1989: „Când am ajuns în fața Garnizoanei, cineva a început să tragă. A fost un singur om. A durat foarte puțin. Câteva secunde. Am văzut-o pe mama căzând în fața mea, tata lângă mine, care se văita. Am strigat-o pe mama de trei ori, când am văzut că nu răspunde, mi-am dat seama că e moartă”... „un domn gras, de vreo 100 de kile, ne înjura: urla să nu plâng, că mă omoară și pe mine. Spunea că, dacă am ieșit în stradă, acum să tăcem”. „I-am văzut pe toți cei care au fost aduși în acea noapte. Era plin, nu aveai loc să mai treci. Peste tot era sânge, strigăte, urlete, morți. A fost o nebunie generală”. „Acolo a venit un militar, tata se văita, și a zis „Taci, futu-ți gura mă-tii, că atunci când ai ieșit pe stradă nu te-ai văitat așa!”. Mie mi-a zis să nu mai plâng, că ne omoară și pe noi. Pe mama o puseseră pe niște trepte, cu o mână prinsă la spate. Bărbatul în parpalac negru i-a ordonat unui militar să o întoarcă, să nu rămână înțepenită așa.”[8] "Totul a fost un pariu, că ne omoară dintr-o singura rafală...Știm că a luat arma de la un militar și a tras. Ulterior am aflat că totul a fost un pariu. El a pariat cu ceilalți că, dintr-o rafala, ne omoară pe toți. A pierdut! Eu și tata nu am murit."[9]
• Stelian Cîmpean, un elev de 13 ani, a fost împușcat în picior: „Erau mulți copii, luau ce puteau să ia, ca să pună pe foc sau ca să arunce. Am văzut trei tancuri pregătite să intre în piață, lumea arunca cu pietre și un ofițer încerca să ajungă la tancul din față, ca să dea comandă, dar nu reușea, că toți aruncau în el cu sticle, cu ce aveau... Apoi tancul a pornit și a intrat peste flori, a lovit semaforul. După el a venit alt tanc, care a rupt gardul metalic de pe marginea trotuarului. Oamenii s-au urcat pe tancuri și loveau cu ce aveau. Pe urmă, tancurile s-au retras și, în locul lor, au venit două amfibii din alea mari, cu opt roți, și se tot învârteau în jurul monumentului”[10].
• Mărturia lui Traian Orban: „Am participat la blocarea unui tanc în Piața Libertății, niște tineri s-au postat în fața lui, au încercat să introducă diferite obiecte între șenile. Am pus mâna pe un cablu de remorcare de tanc, l-am introdus între șenile și i-am cerut unui tânăr să introducă în țeava de eșapament a tancului o cârpă, astfel încât s-a oprit motorul la tanc. Imediat, în uralele mulțimii, tancul s-a oprit. În apropierea garnizoanei care se află în Piața Libertății erau niște autoturisme. Unul din ele a fost incendiat. Am aflat ulterior că erau autoturisme ale unor cadre militare din Divizia 18 care-și avea sediul în piață.”[11]
• Ciprian Cipu, declarație acordată lui Marius Mioc: „Atunci am văzut că în Piața Libertății la garnizoană au venit blindate și camioane cu militari. Ne-am zis că lucrurile sunt serioase și că regimul comunist se clatină tare.”[12]
• Eugen Gherga: „Focuri peste tot. Miroase din greu a praf de pușcă. Vâjâie cu viteză foarte mare TAB-uri pe străzi.”[13]

[1] Mărturie Traian Orban, în Miodrag Milin, ’89. Despre căile risipite ale revoluției timișorenilor, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2021, p. 272.

[2] Miodrag Milin (coord.), Procesul de la Timișoara, vol. V, Editura Mirton, Timișoara, 2007, p. 2687; Declaratie-Traian-Orban.docx (live.com) Timișoara din memorie, Interviuri din Arhiva de Istorie Orală a Fundației “A Treia Europă” din Timișoara, accesat 29.08.2022; Mărturia lui Traian Orban, în Miodrag Milin, ’89. Despre căile risipite ale revoluției timișorenilor, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2021, p. 273-274.

[3] Miodrag Milin, ’89. Despre căile risipite ale revoluției timișorenilor, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2021, p. 275.

[4] Miodrag Milin, ’89. Despre căile risipite ale revoluției timișorenilor, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2021, p. 275; Miodrag Milin (coord.), Procesul de la Timișoara, vol. V, Editura Mirton, Timișoara, 2007, p. 2688 - 2689.

[5] Miodrag Milin, ’89. Despre căile risipite ale revoluției timișorenilor, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2021, p. 268; Marius Mioc, Revoluția de la Timișoara prin mărturii, Editura Partoș, Timișoara, 2019, p. 62.

[6] Miodrag Milin, ’89. Despre căile risipite ale revoluției timișorenilor, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2021, p. 269.

[7] Marius Mioc, Revoluția de la Timișoara prin mărturii, Editura Partoș, Timișoara, 2019, p. 93.

[8] Dumitru Tomoni, Pionieri și uteciști împotriva lui Ceaușescu. Decembrie 89 în Timișoara, Editura Memorialul Revoluției 1989, Timișoara, 2015, p. 116.

[9] Dumitru Tomoni, Pionieri și uteciști împotriva lui Ceaușescu. Decembrie 89 în Timișoara, Editura Memorialul Revoluției 1989, Timișoara, 2015, p. 117; Romeo Bălan, 17. Dec. – Piața Libertății, în Lucian Ionică (coord.), Enciclopedia Revoluției din Timișoara 1989, Teme ale Revoluției, vol. III, Editura Memorialul Revoluției 1989, Timișoara, 2016, p. 57.

[10]Dumitru Tomoni, Elevi timişoreni în Decembrie 1989 (I), Memorial 1989 Buletin științific şi de informare, 2 (12), Timișoara, 2013, p. 39.

[11] Declaratie-Traian-Orban.docx (live.com) accesat 29.08.2022; Timișoara din memorie, Interviuri din Arhiva de Istorie Orală a Fundației “A Treia Europă” din Timișoara, Traian Orban, MemoriaTimisoarei.ro - Remember `89 - Marturii inregistrate la 7 ani de la Revolutia din 1989, accesat 2.09.2022.     .

[12] Ciprian Cipu declarație acordată lui Marius Mioc în Profesoraşul care dirija cîntece în Piaţa Operei – Blogul lui Marius Mioc (wordpress.com), accesat 28.09.2022.

[13] Eugen Gherga – relatare din revoluţie: „Au zis să rezistăm, să-i batem pe miliţieni, tot cartierul era în picioare” – Blogul lui Marius Mioc (wordpress.com), accesat 22.08.2022.