Strategia de Dezvoltare Urbană Timișoara Nord
Consultare
Masterplan Zonificare Funcțională
Viziunea urbanistică. Generarea unor noi centre. Reechilibrarea cu orașul.
Pornind de la analiza multicriterială și suprapunerea datelor cartate la nivelul zonei, procesul de ”generare a masei urbane” este organizat pe două dimensiuni spațiale: o dimensiune la nivel de cvartal, care încearcă să echilibreze nevoile într-un teritoriu accesibil pietonal și o dimensiune la nivelul zonei, care preia funcții lipsă ale orașului sau creează noi centre de interes regional. Fără a fi într-un raport de subordonare, ambele sunt deopotrivă importante pentru a asigura atât la nivelul străzii cât și al zonei, o intensitate de activități și densitate de funcțiuni care să crească gradul de atractivitate și dorința de a locui, munci, studia și relaxa în acest nou cartier. În același timp, oportunitatea unor actori publici importanți în zonă deținători de terenuri cu suprafețe considerabile (Primăria Municipiului Timișoara, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului, Ministerul Sănătății, etc) naște posibilitatea dezvoltării împreună cu aceștia a unor nuclee regionale, capabile să reechilibreze interesul locuitorilor zonei metropolitane și regiunii, de la unul îndreptat doar către centrul clasic al Timișoarei cu toate facilitățile sale, la unul multidirecțional, în care mai multe centre de urbanitate reușesc să se situeze într-un raport de complementaritate.
Deviză: orice nou cartier trebuie să fie rezilient funcțional și relațional.
Macrocentre.
Așadar, un prim centru de interes nu doar la nivelul orașului dar și al regiunii va fi Zona verde de agrement, propusă pe actuala pășune comunală aflată în proprietatea Municipiului Timișoara. Având o suprafață considerabilă (cca 100 Ha), terenul este relativ compact și se situează între aerodromul Cioca și oraș. Forma alungită a terenului separă zona rezidențială din jurul Metro II de oraș, însă tocmai situarea sa în interiorul țesutului urban în formare dă posibilitatea creeri unei noi centralități pentru această infrastructură verde, capabile să preia o serie de activități culturale și sportive în aer liber. Mai mult, zona ar putea fi conectată la o întreagă infrastructură regională prin rețeaua căii ferate, dar și pe direcția perpendiculară spre Dumbrăvița, prin intermediul noii conexiuni spre Ikeea - Bv. Petre Țuțea sau a centurii verzi adiacentă străzii George Ardelean, care se va prelungi catre Calea Aradului. În același timp conectarea la oraș se va putea realiza prin câteva străpungeri radiale care vor asigura accesul velo și pietonal dinspre Inelul IV, cartier Mehala. Susținerea cu o zonă pentru construcții cu caracter sportiv adiacente a fost propusă în capătul sud-estic al Zonei verzi de agrement, diametral opus zonei noului Spital Municipal de la Calea Torontalului, marcând astfel cele două limite (sud-estică și nord-vestică) ale arealului și formând două repere geografice de delimitare.
Un al doilea macrocentru, Parc tehnologic pentru cercetare / inovare și centru expozițional, se poate forma între zona existentă pentru învățământ superior a USAMVBT și noua conexiune propusă ce va prelungi practic Bulevardul Petre Țuțea către Calea Torontalului. Într-o formulă mixtă de asociere proprietarul terenului (USAMVBT) și-a exprimat dorința de a dezvolta împreună cu alți actori (instituții de învățământ, autorități locale și centrale, dar și companii) un parc tehnologic pentru cercetare, inovare, care ar putea fi completat și printr-un centru expozițional regional. Avantajele locației sunt multiple: conectivitatea la infrastructura majoră (Centura, drum expres în lucru și conexiune la autostrada A1, etc), lipsa unui centru expozițional internațional în regiune, capacitatea orașului prin companiile prezente aici dar și prin instituțiile de învățământ superior să genereze activități și evenimente cu acoperire internațională. Nu întâmplător primul proiect de economie circulară este în curs de implementare în cadrul stației de cercetare a USAMVBT, integrând într-un ciclu complet o microfermă de animale, o stație de transformare a deșeurilor animale și vegetale în energie, o seră urbană și un campus studențesc.
Nu în ultimul rând trebuie amintit cel de-al treilea posibil centru major de interes – Noul spital municipal. Deși a fost abandonat, proiectul este în curs de analiză din punct de vedere al fezabilității și oportunității de către IFC (divizia financiară a Băncii Mondiale). Ca urmare a unei analize premergătoare studiului de fezabilitate pe care Banca Mondială îl pregătește, au fost constatate pe de-o parte necesitatea regrupării tuturor secțiilor Spitalului Municipal, dispersate în diverse clădiri din zona centrală ce nu răspund cerințelor sanitare actuale, într-o nouă locație care să permită o bună conectivitate la oraș și regiune. Propunerea pentru amplasamentul din Calea Torontalului, adiacent aerodromului Cioca aduce și un avantaj al folosirii infrastructurii aeroportuare existente, mai ales pentru Unitatea de primire urgențe a spitalului. Totodată amplasamentul ales se află în imediata vecinătate a nodului intermodal propus pe Calea Torontalului în care se va ancora și noua conexiune către Calea Aradului – Ikeea – Bv. Petre Țuțea.
Generarea unor centre de cvartal. Echilibrarea funcțiunilor de proximitate.
La nivelul cvartalelor, delimitate fie de căi majore de acces fie de elemente fizice (naturale sau construite), se pune problema asigurării serviciilor publice, a spațiilor verzi, a conectivității la rețeaua de transport dar și a unei microcentralități de cvartal care ar putea fi susținută printr-o mixitate funcțională și de tipuri de locuire. În cele mai multe cazuri microcentrul de cvartal ar putea gravita în jurul școlii de cartier, a grădiniței, a parcului sau a zonei de magazine, deși nu e o regulă ca toate aceste elemente să fie prezente concomitent.
Coexistența mai multor tipuri de locuințe cu respectarea cerințelor de confort și intimitate asigurând o densitate rezonabilă (între 175 și 350 de locuințe / Ha – Jane Jacobs) aduce două avantaje majore și anume: posibilitatea ”eliberării” de teren pentru funcțiuni publice și pe de alta o eficiență crescută a utilizării terenului disponibil pentru expansiune. Deși aparent conflictuale, cele două moduri de locuire – individuală și colectivă – trebuie să reconcilieze modul de așezare și alăturare, dacă dorim obținerea unui caracter de urbanitate. Amplasarea într-un cvartal a mai multor categorii de locuitori (tineri, familii, persoane în vârstă, având diferite venituri și preocupări) face ca o zonă să fie activă și atractivă economic și social, sporind astfel păstrarea în timp a unei calități a vieții dar și a valorii proprietăților. Un indicator de stabilitate pentru prețul proprietăților este pe de-o parte prezența facilităților în proximitate dar și gradul de închiriere a locuințelor disponibile.
Astfel bilanțul teritorial la nivel de cvartal este un instrument de monitorizare a strategiei, pentru a echilibra raporturile funcționale și densitățile, dar și pentru a putea canaliza eficient eforturile bugetare publice.
Deviză: nicio planificare urbană fără spații publice de calitate, accesibile pentru toți.
Capacitatea de a produce spații publice.
Măsura în care zona Nord va creea urbanitate, și nu un nou Edge City, depinde și de prezența spațiilor publice de calitate, care pe lângă dimensiunea de reprezentativitate adaugă și pe cea a unui mediu propice formării și creșterii coeziunii sociale. Proiectele imobiliare ale ultimilor ani au arătat ca un minim de spațiu de incintă sau curte comună este critic în formarea unei comunități fie doar și de copii care se pot juca împreună (însă de cele mai multe ori ea se formează și în rândul adulților care îi supraveghează). Spațiul dintre clădiri este scena vieții sociale pentru orice categorie de vârstă și interese, iar existența ”vieții între clădiri” (Jan Gehl) este intrinsec legată de organizarea țesutului urban nu doar prin alăturarea unor parcele de case sau blocuri în lungul unei străzi ci și prin articularea acestora în piațete, parcuri sau scuaruri verzi, artere pietonale, capacitând astfel nevoia de socializare a locuitorilor.
Deși lotizările de case din periurbanul Timișoarei și-au propus să răspundă unei cereri crescute de locuințe ”la curte”, tocmai acestea au eșuat în a oferi spații comunitare în care copiii să se poată întâlni sau face sport. Totodată nevoia de deplasare motorizată către școlile, spitalele sau locurile de muncă sau relaxare din oraș a produs creșterea numărului de mașini care ocupă din păcate singurul spațiu disponibil – strada.
Deviză: cea mai diversă și atractivă zonă din periurbanul Timișoarei.
Cel mai ”cool” cartier.
Orașele magnet ale României se asociază de regulă unui produs cultural, unui spațiu geografic atractiv sau unor oportunități de educație și muncă. Timișoara, are în schimb un avantaj prin comparație cu toate celelalte orașe, anume cel al poziționării regionale în raport atât cu capitalele apropiate - Belgrad, Budapesta – dar și cu orașe mai mici din regiune – Szeged, Novi Sad, Arad, Reșița, Deva. Cu toate acestea, Timișoara are de recuperat în competiția națională a orașelor magnet, de aceea centrele noi majore propuse ar putea reancora orașul la o rețea de fluxuri socio-economice naționale și internaționale.
Dacă centrul istoric și vechile cartierele ce gravitează în jurul lui (Iozefin și Fabric) susțin dimensiunea reprezentativității, a moștenirii istorice, cartierele și noile centre de urbanitate ce se formează în extensia țesutului urban la Nord, ar trebui să susțină complementar ceea ce ”vechiul” centru nu poate – evenimente expoziționale sau culturale la scară regională și internațională. Deși acestea pot creea un aflux semnificativ de oameni pe perioade scurte de timp, cu un potențial de suprasolicitare a serviciilor existente, creearea unei ”scene” la nivel regional pentru evenimente publice atrage după sine și actorii de tip ”ancoră” pentru astfel de evenimente (corporații, promotori culturali, etc).
Zona verde de agrement, deși propusă a fi în principal o zonă pentru activități de recreere în aer liber, biodiversitate urbană și sport, va putea deveni și locul unor festivaluri internaționale, care ar putea aduce orașul pe harta destinațiilor turistice internaționale, cu atât mai mult cu cât accesul va putea fi susținut nu doar rutier ci și prin conexiunea feroviară direct către aeroportul Traian Vuia.
Parcul tehnologic pentru cercetare și inovare și zona expozițională ar reprezenta un alt tip de centru internațional pe care orașul l-ar putea susține economic nu numai prin parteneriatele între companiile prezente aici și instituțiile publice de învățământ sau ale administrației locale, dar și prin oferta colaterală a sectorului horeca sau a zonelor istorice protejate ca atracție turistică.
Piesă desenată - Masterplan zonificare funcțională
Piese desenate - Bilanț teritorial pe cvartale
Persoanele interesate să vină cu sugestii sau propuneri o pot face direct prin platforma Decidem prin adăugarea de comentarii, sau prin participarea la întâlnirile organizate în săptămâna cuprinsă în perioada 09.05.2022 - 15.09.2022.
Lista susținerilor
Raportează o problemă
Este acest conținut neadecvat?
Închide dezbaterea
Care este rezumatul sau concluzia acestei dezbateri?
Detaliile comentariului
Poți vedea un singur comentariu
Poţi verifica restul comentariilor aici.
După Cioca str Erno Kallai era proiectata o perdea forestiera. Este esential aceasta perdea in primul rand ca ajuta la oprirea vanturilor, și păstrarea biodiversitatii, reducerea efectului de sera al câmpului si absortia poluarii. În al doilea rand ca o zona tampon fonica la festivale.
Aceste festivale nu înțeleg cum o sa le mai faceți când aveți spitale pe lângă. Cand dau muzica tare (ilegal peste nivelul specificat in lege) realmente vibrează casele pe o raza de 1km în jur .. Dumbravita și casele Metro2. Asta dacă nu doriți ca pacienții din spitale și aparatura medicala super calibrata, sa vibreze non stop la cote maxime pe o perioada de 3 zile cât durează kitchurile cu mici și bere de langa..
Se încarcă comentariile...