Strategia de Dezvoltare Urbană Timișoara Nord

01 - Contextul relațiilor socio-economice, funcționale și spațiale 
Analiza cu privire la contextul relațiilor socio-economice, funcționale și spațiale s-a realizat la nivel macro și a urmărit modul prin care zona ce face obiectul strategiei este conectată la restul orașului.

Au fost identificate o serie de fluxuri de circulație, preponderente pe axa nord-sud. Printre cele principale sunt fluxurile de forță de muncă având în vedere existența zonei industriale la limita nordică a zonei studiate. De asemenea, un important flux de circulație este generat de relația dintre UAT Dumbrăvița și UAT Timișoara. Aceste fluxuri zilnice au ca rezultat congestionarea arterelor radiale ale orașului.

Din punct de vedere funcțional, majoritatea serviciilor publice principale (învățământ, sanitare, coltural - sociale) sunt concentrate în interiorul arealului delimitat de inelul 3 de circulație. Astfel zona studiată nu beneficiază de acestea, iar acest lucru favorizează un tranzit zilnic pe axa nord-sud, având ca rezultat congestionarea arterelor radiale ale orașului.

02 - Contextul mobilității teritoriale
Zona studiată prezintă o bună conexiune cu infrastructura majoră rutieră a municipiului Timișoara. Aceasta este străbătută de trei radiale: Calea Aradului, Calea Torontalului, respectiv Str. Locotenent Ovidiu Balea și de traseul inelului IV de circulație. De asemenea proximitatea zonei față de centura ocolitoare, facilitează o conexiune rapidă a acesteia cu infrastructura rutieră majoră a orașului.

Lipsa unei conexiuni directe a zonei industriale din imediata vecinătate cu centura ocolitoare a municipiului Timișoara, produce o disfuncționalitate la nivelul arealului studiat, traficul greu fiind nevoit să parcurgă un traseu ocolitor pentru a ajunge la centură, prin folosirea bulevardelor radiale și a conexiunii dintre acestea.

Arealul studiat este conectat la infrastructura feroviară prin triajul Ronaț, fapt ce stă la baza premiselor dezvoltării unei stații de tren urban prin care acesta se conectează cu celelalte gări din oraș și ulterior cu aeroportul.

Din punct de vedere al conexiunii cu infrastructura velo, zona este conectată în mică măsură, lucru ce generează o disfuncționalitate majoră și anume descurajarea folosiri mijloacelor alternative de transport și încurajarea folosirii mașinii individuale. Corelând acest lucru cu fluxurile principale de circulație rezultă o încărcare de trafic considerabilă pe bulevardele radiale - conexiuni ale zonei cu partea centrală a orașului.

03 - Contextul infrastructurii verzi
Zona studiată prezintă o serie de elemente importante din punct de vedere al infrastructurii verzi a orașului. Dintre acestea notăm canalul Beregsău, bariera de protecție forestieră și zona de pășune.

O disfuncționalitate identificată o prezintă lipsa existenței (fizice sau prin documentații de urbanism aprobate) a unei ierarhii și conexiuni între aceste culoare verzi-albastre. Apare astfel neovia ierarhizării zonelor verzi-albastre din cadrul arealului studiat și conectarea acestora pe de o parte între ele, iar pe de altă parte cu celelalte elemente majore de infrastructură verde a orașului ( canalul Bega, Pădurea Verde etc.)